Toti suntem putin nelinistiti. Se zvoneste ca retailerii isi construiesc baze de date uriase in care stocheaza cat mai multe informatii despre comportamentul consumatorului. Google este acuzat ca “invata” paginile pe care intra o persoana pentru a-i face un profil cat mai exact. Iar toate astea genereaza anxietate: oare astia nu cumva o sa stie ce vrem, inainte chiar si sa ne dorim lucrul respectiv? Va mai exista notiunea de libera alegere, sau pur si simplu promovarea va deveni o chestie de statistica? … “…exista probabilitate de 90% ca ip-ul 192.453.523.12 sa se hotarasca pe 20 octombrie ca vrea sa schieze de Revelion in Austria…”
Eu insa sunt mult mai optimist. Si de aceea incerc sa-mi inchipui cum va fi ‘publicitatea’ peste 20 ani.
In primul rand vom avea la dispozite o multime de lucruri noi care ne vor oferi o experienta senzoriala extraordinara:
1. In loc de televizor vom avea VirtualRoom: O camera in care toti peretii vor proiecta imagini 3D astfel incat sa poti ‘vedea’ orice locatie ca si cum ai fi acolo; panorama din varful Everestului, soarele vazut prin vitraliile din Sagrada Familia, locul de joaca din spatele blocului de acum 50 de ani. In plus, cele 1000 de micro-difuzoare ce impanzesc peretii vor putea reproduce exact orice experienta auditiva: un greiere care iti canta pe umar, cascada Niagara la un metru sub tine, celebra reprezentatie a lui Paganini atunci cand a ramas cu vioara intr-o singura coarda…
2. Banala costumatie de sport (trening+pantofi sport+sapca) va deveni MovementSimulationObject: Un costum ce va avea proprietati electromagnetice astfel incat sa poata reactiona la diferitele schimbari ale campului electric din pereti: va simula rezistenta apei atunci cand vei exersa inotul, vei simti cat este de greu sa mergi prin zapada afanata sau sa alergi pe nisip, vei putea testa diferite rachete de tenis virtuale, vei putea incerca sa faci genoflexiuni cu haltera pe umeri… In plus, orice miscare facuta in acest costum va modifica si imaginea 3D – astfel ca vei putea sa interactionezi cu orice obiect virtual din jurul tau.
3. Telefonul/computerul/electrocasnicele/electronicele vor fi inlocuite de un singur obiect: 1001. Acesta va avea proiectie 3D, ‘tastatura’ vocala, ‘mouse’ bazat pe miscarea retinei, posibilitati de conectare nelimitate, acumulator de mare capacitate, isi va putea schimba forma, va putea reproduce orice sunet, va avea capacitati electromagnetice -se va putea deplasa singur; Cand “ii dai liber” se va incarca singur cu energie de la soare si dupa aceeea se va transforma intr-un obiect de utilitate casnica: va curata aerul de impuritati, va levita noaptea in gradina ca o luna virtuala, sau se va “aseza” intr-un colt sub forma unui obiect de arta abstracta…
Si acum vine partea care imi place mie: cum se va face “publicitate” in aceasta lume. In primul rand cred ca valorile personale vor ramane aceleasi: si peste 20 de ani imi vor place vehiculele all-terrain pentru sentimentul de aventura, voi merge in Alpi pentru ca iubesc muntele si schiul, ma voi simti atras de lucrurile care nu sunt usor de obtinut sau de inteles…
Brieful 1. Nissan tocmai a lansat 3Dimension – masina, salupa si mini-submarin. Are autonomie nelimitata datorita folosirii energiei solare, extra-optiuni disponibile: MPVH (multi-purpose-vacation-house), SMC (snow mobile capability), AAC (automatic agriculture capability)
Intrucat “a aflat” ca sunt pasionat atat de munte, cat si de scufundari, Nissan imi trimite reclama 3D-xperience: in momentul in care am incarcat-o in VirtualRoom, pot sa incerc autovehicului virtual atat pe un circuit off-road din Alpi, cat si in scufundarile de anul viitor din Marea Rosie sau intr-o mini-croaziera din jurul insulei Santorini; Avand in vedere ca practic schiul, primesc si o oferta speciala: optiunea SMC gratuita.
Brieful 2: Stella Artois. De mult timp nu mai este doar un brand de bere, ci este un TasteExperience; Bucataria a fost inlocuita de RBU (robotul-de-bucatarie-universal) prin care orice aliment – leguma, fruct, carne, etc – poate fi fiert/prajit/copt/fermentat/aromat in orice combinatie. Practic, intr-un timp foarte scurt, iti poti face propria bere neagra sau propriul vin rosu vechi, iti prepari mancare mexicana sau reteta ta speciala.
Ce va pastra Stella Artois din brandul actual? Ritualul initiatic prin care treci pentru a obtine acel TasteExperience, fie ca e vorba de mancare sau de bautura. De aceea va trebui sa joc propriul rol in reclama la Stella Artois: voi fi nevoit sa gasesc singur iesirea din catacombe, sa descifrez ghicitoarea Cavalerilor Templieri, sa gasesc camera secreta…..si bine-inteles reteta secreta Stella Artois… Pe care o voi putea folosi in RBU de 2, 5 sau 10 ori, in functie de oferta pe care am ales-o…
Brieful 3. Vine iarna, se apropie concediul si trebuie sa pun la incercare optiunea de snow-mobil a proaspat-achizitionatului Nissan 3D. Asa ca voi primi de la agentia de turism ‘reclama’ la pachetul de schi pentru Austria. Iar aceasta va contine o coborare pe partia principala in VirtualRoom si 10 minute de relaxare in veselul bar apres-ski de la baza partiei. Avand in vedere ca sunt un client fidel, imi ofera gratuit si CSI (Customer Satisfaction Insurance): in cazul in care nu voi fi multumit de excursie – va fi vreme urata, partia va fi prea aglomerata, voi raci – primesc banii inapoi si bonus zece ore de schiat virtual pe partia olimpica de la Innsbruck…
Probabil lucrurile de mai sus vor face pe cei mai multi sa zambeasca. Asta e bine, pentru ca un vis ar trebui sa te faca sa zambesti. Altfel s-ar numi cosmar. Insa, in afara de vis, am incercat sa conturez si doua elemente care cred ca vor caracteriza “publicitatea” din viitor: relevanta si interactiunea. Primul element va scapa publicitatea de imaginea enervanta de chestie intruziva. Al doilea va fi si mai spectaculos: exprimari de genul am vazut o reclama, am citit o reclama, am auzit o reclama, vor fi inlocuite de una singura. Am trait o reclama.
Absolut delicios, multumim pentru post
Have u considered writing a (not-so) sci-fi novel? :}
Virtual room-ul, hm…nu va concura experientele reale?
Daca ii mai adaugi stimulare olfactiva? Seturi de zeci de mirosuri care pot fi pulverizate in combinatii ca sa redea mirosul de muschi umed si conifere din Busteni?
Mai pui si controlor de temperatura si umiditate. A, costumul ala smecher de care vorbeai, e mulat (:P) si poate reda texturi si experiente tactile: piatra uscata, aspra, bla.
Au, sa vezi reclamele la site-uri porno
Chiar, ai fost la Parc Futuroscope din Poitiers, Franta? Eu mi-am propus sa ajung acolo, sunt cinematografe care se apropie de camera ta virtuala.
Noroc bun!
Salut,
Nu am fost la Parc Futuroscope (nici nu stiam ca exista
) dar m-ai facut curios. Toate lucrurile de mai sus mi le-am inchipuit pe baza experientei actuale:
In prezent folosesc ochelari 3D la un joc cu masini, am vazut ca au aparut deja televizoare cu imagine 3D, deci VirtualRoom-ul nu poate fi asa departe. Referitor la concurenta cu senzatiile reale, nu cred ca e de fapt o problema. Si cand citesti o carte sau te uiti la un film, mintea noastra e ‘transpusa” intr-o realitate virtuala, din care iesim in momentul in care inchidem cartea sau se termina filmul.
Ideea costumului mi-a venit de la faptul ca din ce in ce mai multe lucruri raspund la miscare: joysticlul cu feed-back ce reactioneaza in functie de conditiile din joc, telecomanda wii, telefonul cu senzor de gravitatie…
Celelalte elemente (vehiculul 3D, robotul acela minune, Customer Satisfaction Insurance, etc) vor exista intr-o forma sau alta. In orice domeniu vor aparea niste lucruri care acum ni se par SF. Gandeste-te numai la serviciile medicale in care va exista probabil pastila inteligenta ce va monitoriza continuu starea ta de sanatate; ea va comunica direct cu medicul tau personal care te va contacta la cea mai mica problema sesizata…
Oricum, asa cum s-a intamplat si in cazul tau, cred ca e bine sa visam, uneori visul se implineste…Acum vine Mos Craciun
Multumesc Razvan pentru viziunea usor SF-istica:) – sunt multe lucruri se spus referitor la “viziunea ta” si chiar daca tu consideri ca va fi cu precadere vorba despre dezvoltare pe produs si mici declinari ale suporturilor media nu prea cred ca se va ajunge chiar atat de departe – de ce:
1. Multe firme ar mai inceta sa existe – “Telefonul/computerul/electrocasnicele/electronicele vor fi inlocuite de un singur obiect…” poate daca vor fuziona brandurile mari si consacrate pentru a crea acel “singur obiect” dar chiar si asa cu sinceritate in suflet spun ca nu imi doresc peste 20 de ani un deschizator de conserve de la Apple:)
2. Acel holodeck (star trek) – ar fi destul de periculos – in sensul ca la un moment dat se va confunda din ce in ce mai mult virtualul cu realul – vorbim de multe impulsuri diferite, vorbim de reprezentari psihice si de o manipulare a acestor reprezentari – va fi din ce in ce mai acuta starea de stres iar aparitia tulburarilor psihice va creste exponential – practic creierul se va bloca – sunt prea multe informatii “clientul” nu va mai percepe nici macar ce este important pentru el se va auto cenzura…
4. Cat despre masini mini-submarin vai de marile si oceanele noastre si asa varza.
5. Si aici un semnal de alarma MARE pentru publicitate / client – se vor prefera mai mult variantele virtuale/on-line ale produselor sau a experientelor cu respectivele produse, mult mai comod si mai personal iar aici vad o diferentiere foarte clara intre “produsul/serviciul virtual” si cel real iar pe undeva pe aici s-ar putea pierde din experienta cu produsul/brandul…
Tare postul…
Bafta Perena si SF (sarbatori fericite:)
Eu cred ca Apple are deja astfel de obiecte prin ‘buzunare’; Cand le va scoate la lumina? Probabil asta tine de strategia lor de marketing
In ceea ce priveste manipularea mintii, intotdeauna vom cauta senzatii care sa se apropie cat mai mult de realitate. De-aia a aparut cinematogragul 3D, de-aia exista simulatoare de zbor, etc. Ideea este sa existe intotdeauna un buton on/off pe care sa-l apesi. Sau in cel mai rau caz sa-l apese altcineva daca te fura valul.
“multe firme ar inceta sa mai existe”. Nu crezi ca pana la urma e un exercitiu fain sa ne inchipuim cum va arata job-ul peste 20 ani daca cele de mai sus ar fi reale? Si nu ma refer numai la publicitate. In comentariul anterior am dat exemplul cu serviciile medicale. Nu va mai exista notiunea de firma asa cum o folosim in prezent: un loc unde mai multi oameni lucreaza impreuna…
Si eu k si tine am frizat un pic realul:) (si iti multumesc pentru asta) referitor la simulatoarele sa spunem sun ok:) (dar si aici cu mici frane)
Cu cinematograful 3D – ei bine o schimbare era necesara avand in vedere ca cinematograful asa cum il stim km sufera si nu mai este un entertainment la moda – iar daca stau sa ma gandesc cinematograful 3D pe bune a inceput sa existe din 1952 primele incercari din 1920 asa k iata mai bine de 80 de ani pentru mentinerea in viata a cinemaului:)
Cat despre jobul virual sau organizatii virtuale consider ca sunt putine cele la care se preteaza o astfel de abordare iar motivele sunt multiple – dispare cultura organizationala, interactiune, eficientizarea proceselor iar dezvoltarea companiei fara sa mai vorbim despre CSR si altele va da cu virgula rau de tot – si tot din experienta iti spun ca asta da cu – rau de tot la produs… (iar lucrat impreuna nu este rau – se intampla chiar si in cazul nostru:)
Cu ce sunt mai mult decat OK – folosirea realitatii virtuale in medicina spre ex. – sunt subiecti cu fobii care au fost vindecati astfel, oameni care in urma unor accidente f grave s-au recuperat mult mai rapid, etc. – dar si aici cu mare grija fara a crea asteptari false si fara a crea DEPENDENTA
Ramane tot asa – mult respect si bafta perena:)
2833 – un nume mai serios nu ai gasit?